În 1776 se constituia, în Ţara Românească, Breasla zugravilor şi boiangiilor care, în 1787, în timpul domniei lui Nicolae Mavrogheni, s-a scindat, luând naştere” breasla zugravilor de subţire”, nume dat portretiştilor sau „portretarilor”, aşa cum erau numiţi în epocă.
1901 – Ia ființă societatea „Tinerimea artistică” (1901 – 1947).
1916 – Cecilia Cuţescu- Storck, Olga Greceanu și Nina Arbore înființează „Asociația femeilor pictore și sculptore”.
1918 – Camil Ressu împreună cu pictorii Nicolae Dărăscu, Ştefan Dimitrescu, Iosif Iser, Marius Bunescu şi sculptorii Dimitrie Paciurea, Cornel Medrea, Ion Jalea şi Oscar Han, înfiinţează la Iaşi asociaţia „Arta Română”. Țelurile lor erau social artistice. Ulterior anului 1918 vor adera și alți artiști: Paciurea, Brâncuși, Ștefan Luchian, Francisc Șirato, Octav Băncilă, Pallady, Steriadi, Ghiață, Nina Arbore, M.H.Maxy și alții. Conducătorul de fapt și de drept, agreat de toți membrii a fost Camil Ressu. După diverse lupte de putere interne, în anii 1925, 1926, 1927 asociația Arta Română nu se mai manifestă.
12 martie 1921 – Din initiaţiva unor artişti, având în fruntea lor pe Arthur Verona, Camil Ressu şi Ion Theodorescu Sion, ia fiinţă Sindicatul Artelor Frumoase din Bucureşti (S.A.F). Datorită prestigiului de care se bucura în lumea artelor, Camil Ressu este ales preşedinte al primului sindicat al artiştilor plastici, însă numai după doi ani, nemulţumit şi jignit de atitudinea cercurilor oficiale, îşi va da demisia. ”Cu toate scăderile sale, S.A.F a fost prima expresie autoritară a conştiintei de breaslă a artiştilor români”. – Radu Ionescu – istoric şi critic de artă, cercetător
1924 – Deşi umbrită de lupte interne, prin devotamentul unor artişti, membrii S.A.F. au obţinut spaţii pentru creaţie (individuale sau colective), permise gratuite pentru Căile Ferate Române (C.F.R), ajutoare băneşti nerambursabile, un sediu, donaţii.
1929 – Preşedinte S.A.F. – Costin Petrescu (1872-1954). La intervenţia conducerii Societății Arhitecţilor Români, pe lângă Ministerul Artelor s-a creat „Salonul Oficial de Arhitectură şi Artă Decorativă”, expoziţie care avea loc odată cu aceea a „Salonului Oficial de Pictură şi Sculptură”. S-a acordat suma de 300.000 lei pentru premii și susţinerea cheltuielilor. SAF a conlucrat, împreună cu toate asociaţiile de profesionişti (Societatea Arhitecţilor Români, Societatea Politehnică, Asociaţiile generale ale inginerilor, medicilor şi medicilor veterinari, Uniunea generală a avocaţilor din România ș.a ), pentru infiinţarea „ Federaţiei Asociaţiunilor de profesionişti”, în scopul apărării intereselor generale profesionale.
1930 – S.A.F. participă la evenimentul dedicat aniversării a 39 de ani de la înfiinţarea Societății Arhitecților Români şi inaugurarea Casei arhitecților, unde într-un discurs elogios, preşedintele S.A.F, Costin Petrescu, arată importanţa colaborării dintre artiştii plastici şi arhitecţi.
1931 – Sindicatul Artelor Frumoase cumpără o casă la Balcic pentru cazarea gratuită a membrilor săi. La propunerea lui Octavian Moșescu, guvernul votează legea pentru împroprietărirea artiştilor în Balcic.
1936 – Are loc primul Congres al artiştilor plastici unde participă concomitent şi artişti din Sindicatul Artelor Mixte din Provincie. In acelaşi an se achiziţionează un sediu pentru Sindicat, cu săli de expoziţie în Bd. N. Bălcescu nr 36. În anii 1936 – 1940, din dorinţa de a veni în ajutorul artiştilor plastici prin construirea de cămine de odihnă, ateliere sau acordarea de ajutoare sociale, conducerea S.A.F organizează „Serate dansante”. Acestea se desfăşurau sub Preşedenţia de onoare a M.S. Regina Maria, a M.S. Regele Carol al II lea şi a A.S.R. Principesa Elisabeta şi aveau ca scop şi colectarea de fonduri pentru înzestrarea armatei române.
1937 – Preşedinte S.A.F – Dumitru Pavelescu – Dimo ( 1870 – 1944); Vicepreşedinte – Dimitrie Belizarie.
1939 – 1948 – Preşedinte S.A.F – Constantin Baraschi ( 1902 – 1966).
1940 – Se înfiinţează Casa compozitorilor, pictorilor și sculptorilor, care reprezenta asigurarea socială a membrilor săi.
1945 – Are loc la Bucureşti Congresul Uniunii Sindicatelor de Artişti, Scriitori, Ziarişti (U.S.A.S.Z.), patronat de primul său preşedinte, Mihail Sadoveanu. În Bucureşti la acea dată erau 500 de artişti, membri ai sindicatului, iar din provincie erau înscrişi 200 (artişti importanţi: Mattis Teutsch, Harald Meschendorfer, Helfrid Weiss, absolvenţi ai unor academii de artă din străinătate). Scopul final al congresului era înglobarea Sindicatelor în Confederaţia Generală a Muncii, devenind astfel mai uşor de controlat în cadrul statului totalitar în curs de constituire.
1946 – S.A.F. obţine personalitate juridică. Scopul bine definit era acela de a asigura breslei un statut social.
1948 – Preşedinte S.A.F. – Cecilia Cuţescu – Storck ( 1879 – 1969).
Se schimbă Statutul S.A.F. cu excepţia Art. 4 (membri), la care se specifică dreptul artiştilor, fără deosebire de religie, de a fi membri ai Sindicatului. Aceasta exprimă clar spiritul de solidaritate care domnea în sindicat, spre deosebire de forma sa din perioada premergătoare războiului, marcată de agitaţiile legionare și de agresiunea nazistă. Noul statut a fost redactat de Dimo Pavelescu. În perioada 11- 25 aprilie 1948, are loc Expoziţia FLACĂRA, organizată la sala Dalles de M.H. Maxy, Ligia Macovei, Gheorghe Labin, Boris Caragea, Alexandru Ciucurencu – artişti de certă orientare de stânga – prefigurând noua orientare a artei în regimul comunist. S-au solicitat lucrări cu subiecte agreate noii puteri. Tema: Arta şi cultura în slujba poporului. Titluri de lucrări: Republica, Muncitor, Brigadieri, Portretul Anei Pauker etc.
1949 – Se desfiinţează Societatea scriitorilor români şi îi ia locul Uniunea Scriitorilor. Academia Română devine Academia Republicii. Dimitrie Belizarie donează către S.A.F. proprietatea sa din str. Nedeia nr 25, Bucureşti, „în scopul de a servi membrilor sindicatului lipsiți de mijloace ca, casă de locuit şi ateliere”, şi se va numi Căminul Belizarie, „urmând să se scrie pe frontispiciu astfel: Sindicatul Artelor Frumoase, donaţiunea pictor Belizarie Domnești – Muscel”. Se emite decretul de organizare a Fondului Plastic din R.P.R (F.P.), Decret 349/ 1949, care lua locul, pentru artiştii plastici, Casei compozitorilor, pictorilor şi sculptorilor. Apar Fondul literar şi Fondul Muzical. Existenţa F.P. a adus imense beneficii artiştilor dar şi Statului Român. Rostul iniţial al Fondului Plastic a fost acela de a acoperi nevoile Partidului Comunist de materiale pentru manifestaţii, pavoazare (pancarte, lozinci, busturi, cadouri oficiale etc.). „Membrii F.P. au devenit pe lângă artişti plastici, şi executanţi: printre aceștia, multe doamne ale căror soţi, foști miniştri, politicieni, oameni de vază erau fie arestaţi și trimiși la Canal, fie fără dreptul de a fi angajaţi în orice slujbă cât de modestă”.- Radu Ionescu.
1950 – Preşedinte – Boris Caragea. Secretar General – Gheorghe Labin. Ministerul Artelor dă în grija S.A.F. mijloace pentru întreţinerea şi organizarea unor ateliere colective de artă plastică, în imobile care au necesitat mari reparaţii, unele dintre ele naţionalizate abuziv. La 20 octombrie se convoacă o adunare a membrilor S.A.F. pentru a adopta noul Statut al artiştilor plastici, unde sub privirea uluită a lui Theodor Pallady, invitat în prezidiu, artişti ca Gheorghe Labin, Boris Caragea, Jules Perahim, St. Szöny, Tia Peltz şi alţii făceau elogiul realismului socialist şi artei angajate politic. În ziua de 25 decembrie 1950, prin Decretul 226/ 1950, S.A.F. se dizolvă şi întregul său patrimoniu trece asupra Uniunii Artiştilor Plastici din R.P.R., aceasta fiind recunoscută ca persoană juridică de utilitate publică.
Citat din Decretul nr 266 / 1950:
„Art. 2. Uniunea Artiştilor Plastici din Republica Populară Română funcţionează în conformitate cu statutul adoptat la data de 20 octombrie 1950, de conferinţa artiştilor plastici din Republica Populară Română.
Art. 3 – Sindicatul Artelor Frumoase din București şi Sindicatele mixte de artişti plastici din Provincie se dizolvă, iar patrimoniul lor trece asupra Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Populară Română.
Art. 4 – Atribuţiile Comitetului de Conducere al Sindicatului Artelor Frumoase din Bucureşti, faţă de Fondul Plastic, prevăzute de Decretul nr 343 din 20 august 1949, pentru organizarea și funcţionarea Fondului Plastic al pictorilor şi sculptorilor din Republica Populară Română, trec asupra Comitetului de Conducere al Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Populară Română. Actele încheiate în numele Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Populară Română, anterior publicării prezentului Decret, sînt valabile.”
Se înfiinţează o Comisie de îndrumare (a se citi de reeducare) a artiştilor în faţa căreia erau judecate operele de artă, de către artişti angajaţi politic. Se acordă primele Premii de Stat, distincţii care legitimau o nouă ierarhie în rândul artiştilor. Prima serie: Boris Caragea, Constantin Baraschi, Adina Paula Moscu (apreciată la Moscova), Andrei Bondi etc. „În acelaşi timp, Pallady este ridicat din Cişmigiu şi dus pentru câteva ore la Miliţie pentru că desena un copac fără să aibă autorizaţie”. – Radu Ionescu.
1951 – 1957 – Boris Caragea – Preşedinte U.A.P.R.
1952 – Ia fiinţă în Bucureşti Combinatul Fondului Plastic (C.F.P.), unitate economică aducătoare de venituri membrilor uniunii. Atelierele de lucru erau în diferite imobile şi se impărţeau în ateliere de sculptură ( turnătorie bronz, cioplitorie, etc), ceramică, textile, sticlă. Abia în anul 1968 se construieşte o fabrică, Combinatul Fondului Plastic, pe terenul dat în folosinţă veşnică Uniunii, (actualmente str. Băiculeşti nr 29, sector 1, București) unde se puteau executa lucrări acoperind cca 18 tehnologii diverse. Micile ateliere au fost atunci înlocuite cu o întreprindere aducătoare de mari venituri Uniunii.
Înfiinţat ca unitate productivă prin deciziile Fondului Plastic nr. 9997/29.12.1952 şi nr. 11547/31.12.1954, şi care funcţionează în baza Deciziei nr. 119/12.04.1991 a U.A.P., Combinatul Fondului Plastic este parte integrantă a patrimoniului U.A.P.R.
U.A.P.R. începea să devină organizaţia al cărei rol era să-i apere şi să-i ajute pe artişti, aceştia beneficiind de călătorii de documentare în ţară şi străinătate, ajutoare de boală, pensii, tabere de creaţie, odihnă subvenţionată în „casele de creaţie” date în folosinţa U.A.P. în imobile confiscate abuziv de la proprietari ( Breaza, Pucioasa, Govora, Cumpătu, Sovata).
În 1948 Uniunea Sindicatelor Artişti, Scriitori, Ziarişti din România trimite o adresă către S.A.F.: „ Veți comunica dacă proprietarii locuiesc în vile și în baza cărui act”.
Procesele verbale de predare – primire arată că se preluase de la proprietari şi se predase către S.A.F. până şi lenjerie, obiecte intime etc., existente în aceste imobile. ( din fondul SAF – Arhivele Statului). În mod eronat, unii artişti plastici au considerat aceste imobile ca fiind proprietăţi ale U.A.P.R.
1953 – Din acest moment artiştii pot să picteze sau să deseneze nestingheriţi în locurile publice, numai dacă au autorizaţii nominale eliberate de Direcţia Generală a Miliţiei. Maşinile de scris trebuie declarate în fiecare an la Miliţie. În arhiva U.A.PR. sunt zeci de dosare care conţin cereri adresate de artişti pentru a li se permite să picteze pe şantiere, în porturi etc.
1954 – Apare pentru prima dată revista ARTA, publicație a U.A.P.R. cu o frecvenţă lunară până în 1992.
1957 – Festivalul Mondial al Tineretului – un moment de deschidere şi destindere şi pentru artiştii plastici.
1957 – 1968 – Preşedinte U.A.P.R. – Ion Jalea (1887-1983).
1968 – 1978 Preşedinte U.A.P.R. – Brăduţ Covaliu (1924-1991) Secretar General – Gheorghe Labin (1906-1982).
1970 – U.A.P.R. iniţiază o serie de tabere de creaţie de sculptură (Măgura Buzău, Arcuş, Galaţi etc.) sau de ceramică (Medgidia).Tabăra de sculptură de la Măgura a funcţionat în 16 ediţii, la fiecare ediţie au participat 16 sculptori. Cele 256 de sculpturi monumentale constituie un patrimoniu naţional unic.
1973 – „….datorită dificultăţilor financiare ale Statului, acesta nu a mai inclus în buget pensiile artiştilor, sarcina lor revenind exclusiv Uniunii, după cum tot în 1973, U.A.P. pierde în folosul Statului o parte din cei 4% din veniturile sale, până atunci cheltuiţi ca fond nescriptic”. Radu Ionescu.
Uniunea Artiştilor Plastici din România, care primise o serie de donaţii din partea artiştilor plastici membrii U.A.P.R. ( imobile + terenuri), este obligată între anii 1973- 1982 să le „doneze” Statului. Mai mult, imobile construite în țară între anii 1962-1971 din veniturile F.P./ U.A.P.R. reprezentând ateliere şi galerii pentru artiştii plastici, sunt trecute în proprietatea Statului, printr-un protocol-tip semnat cu primăria, prin care U.A.P. devenea chiriaş la Stat.
1975 – 1976 – Secretar General – Viorel Mărgineanu
Se înfiinţează atelierele tipografice din C.F.P., unde se puteau tipări afişe, cataloage, reviste, fără un mare efort financiar şi în condiţii excelente. Se trece la fabricarea culorilor (tempera, ulei, guaşe etc) de bună calitate şi la preţuri rezonabile, exportate şi în ţări cu veche tradiţie (Olanda). În Combinatul Fondului Plastic se puteau executa în serie lucrări de ceramică, sticlă, textile, metal după prototipurile artiştilor.
1978 – 1989 – Preşedinte U.A.P.R. – Ion Irimescu (1903-2005); Vicepreşedinte – Viorel Mărgineanu.
1990 – Apare Decret – Lege nr. 27 din 14 ianuarie 1990 privind organizarea şi functionarea în condiţii de autonomie economică a organizaţiilor de scriitori, artişti plastici şi compozitori, creatori de film şi de teatru, act emis de CFSN. Preşedinte U.A.P.R. (ian.- iunie) – Horia Bernea (1938-2000)
1990 – 1992 – În 1992, din motive financiare, încetează apariţia revistei Arta. Preşedinte U.A.P.R. – Mihai Mănescu; Vicepreşedinţi – Titu Drăguţescu, Gheorghe Iliescu Călineşti, Vasile Cercel, State Minea Marin.
1993 – Preşedinte U.A.P.R. – Nicolae Alexi; Vicepreşedinţi – Gheorghe Iliescu Călineşti, Vasile Cercel, Ion Dumitriu, Dumitru Şerban.
1994 – Apare Legea nr. 35 din 6 iunie 1994, privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment.
1994 – 1995 – Preşedinte U.A.P.R. – Nicolae Aurel Alexi; Vicepreşedinți – Mihai Buculei, Vasile Cercel, Mircea Dăneasă, Ștefan Găvenea, Alexandru Ghilduş, Sorin Ilfoveanu, Dumitru Şerban.
1995 – Se înființează Alianța Națională a Uniunilor de Creatori (ANUC), organizație neguvernamentală cu activitate nonprofit. Este cea mai largă formă de asociere de tip federativ a organizațiilor creatorilor de artă şi artiştilor interpreți profesionişti din România. U.A.P este membră fondatoare.( www.anuc.ro).
1996 – Preşedinte U.A.P.R. – Nicolae Aurel Alexi; Vicepreşedinți – Vasile Chinschi, Ștefan Găvenea Alexandru Ghilduş, Dumitru Şerban.
1997 – 1998 – Preşedinte U.A.P.R. – Nicolae Aurel Alexi; Vicepreşedinți – Marcel Chirnoagă, Bogdan Hojbotă, Ioan Pârvan, Ioan Sbârciu, Dumitru Şerban.
1998 – 2002 – Apare Ordonanța 26 din 30.01.2000 cu privire la asociații şi fundații. Apare Legea nr. 550 din 14.10.2001. Preşedinte U.A.P.R. – Ghilduş Alexandru; Vicepreşedinți – Bogdan Hojbotă, Gheorghe Fărcăşiu, Mihai Mănescu, Dumitru Şerban.
2002 – Apare Legea nr.118 din 15.03.2002 pentru instituirea indemnizației de merit. Preşedinte U.A.P.R. – Zamfir Dumitrescu; Vicepreşedinți – Nicolae Aurel Alexi, Gheorghe Fărcăşiu.
2002 – 2006 – Guvernul României adoptă Hotărarea nr 135 din 18.03.2004 privind accesul gratuit la actul de cultură la național, al pensionarilor care au activat minimum 10 ani în domeniul cultural- artistic. Apare Legea nr. 8 din 11.01.2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membrii ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică. Preşedinte U.A.P.R. – Zamfir Dumitrescu; Vicepreşedinți – Nicolae Aurel Alexi, Gheorghe Fărcăşiu; Membri – Marcel Bunea, Ioan Sbârciu.
2006 – 2007 – Preşedinte U.A.P.R. – Zamfir Dumitrescu; Vicepreşedinți – Marian Gheorghe, Gheorghe Fărcăşiu; Membri – Mihai Chiuaru, Vasile Tolan.
2007 – 2008 – Preşedinte U.A.P.R. – Dumitru Şerban; Vicepreşedinți – Mihai Chiuaru, Petru Lucaci; Membri – Şerban Angelescu, Doina Păuleanu.
2008 – 2010 – Preşedinte U.A.P.R. – Dumitru Şerban; Vicepreşedinți – Mihai Chiuaru, Petru Lucaci; Membri – Cristiana Russu, Doina Păuleanu.
2010 – 2012 – În decembrie 2010 reapare revista Arta. În data de 19.12.2011 se schimbă Statutul U.A.P.R. Preşedinte U.A.P.R. – Petru Lucaci; Vicepreşedinți – Cristian Popa, Cristiana Russu; Membri – Ioana Avram, Neculai Băndărău.
2012 – 2016 – Preşedinte U.A.P.R. – Petru Lucaci; Vicepreşedinți – Cristiana Russu, Vasile Tolan.
2016 – 2018 – Preşedinte U.A.P.R. – Petru Lucaci; Vicepreşedinți – Gheorghe Dican, Ioana Ciocan.
2018 – 2024 – Preşedinte U.A.P.R. – Petru Lucaci; Vicepreşedinți – Gheorghe Dican,
